Va doresc un Craciun fericit alb si stralucitor ca în povestile copilariei, lânga bradul împodobit, alaturi de cei dragi, cu zapada si cete de colindatori la geam, cu lumina în ochi si-n suflet, cu caldura si bucurii, cu belsug, sanatate si împliniri, iar Noul An sa fie mai bun, mai rodnic si mai norocos pentru fiecare!.
Eugenia Enescu - Presedinte fondator - Fundatia "Sfantul Ierarh Calinic"

Fie ca acest Craciun sa va gaseasca pe toti acolo unde sufletul vostru doreste sa se afle...
 Sa va bucurati de prezenta si iubirea tuturor celor ce v-au lipsit, precum si a celor ce v-au fost alaturi. Sa va lumineze bradul, nu numai casa ci si viata, iar anul ce vine sa va aduca numai bine! Sa va bucurati de copii, de mangaierea persoanei iubite si de parinti…sa fiti toti intr-un loc si sa le faceti loc langa voi si ingerilor ce va aduc ganduri bune de la Dumnezeu! Sa pastrati amintirea Craciunului si atmosfera lui pe tot parcursul anului ce vine, sa fiti mai buni, mai sinceri si mai ingaduitori si, absolut necesar, mai fericiti. Sa va cante colindele, sa va lumineze bradul, sa desfaceti cadouri, sa zambiti din suflet si sa radeti mult.
Din suflet Craciun Fericit si 2012 cu mai mult bine si binecuvantari !
si o urare sonora: http://www.trilulilu.ro/CATHY1/652f46092c7c5d
 Carmen, Rares & Bogdan

ACASA
(Se dedica revistei online "ACASA")

Întâi de toate a fost Mama!
Desi la început a fost si el,
Pe Tata nu-l aduse graba –
Caci el veni încetinel…

Si astfel prinse-n mine mugur
Ce înflori din ceata groasa,
Cuvânt ce se rosteste-n murmur,
Cuvânt ce-i zicem toti – ACASa.

ACASA se rosti întâi în Eden
Apoi, cu oamenii odata,
Mladita de cuvânt crescu în semen
Si-ACASA prinse-n lume roada.

Gând de CRACIUN

De-aceea-ti ies în suflet flori de Rai
Când dor adânc de Mama te apasa,
Când esti departe-n luna mai
De raza magica de-ACASA.

Din an în an aducerea aminte
A Tainei ce-ntrupat-a Pruncul din Înalt
Renase-n noi copilul dinainte,
Ca lacrima, la suflet; si-n trup, neîntinat.

Sa prelungim aceasta gratie Divina,
Sa nu grabim întoarcerea-n uitare.
Iar pân’, din nou, Craciunul o sa vina,
Sfiosi sa  facem pasi spre Înaltare.
                                  Gheorghe Pârlea