Toti flamanzii care si-au exprimat dorinta de a vedea o Flandra independenta, teritorial,  la fel ca si cea lingvistica, cred ca se vor insela amarnic. O frontiera lingvistica in cazul unei sciziuni si odata cu aceasta o independenta a Flandrei, nu este sinonim de o frontiera de stat. Dreptul international nu prevede ca frontiera lingvistica este si cea a statului nou format. Francofonii, care traiesc pe teritoriul flamand nu vor accepta niciodata ca frontiera lingvistica sa fie si cea a Flandrei si cum aceasta problema nu se va putea solutiona pe cale amiabila se va recurge la un arbitraj international.

In cazul acesta, Uniunea Europeana va trebui sa-si spuna punctul de vedere si cele mai multe sanse sunt ca acestia sa ceara un referendum pentru teritoriile contestate. Rezultatul acestui referendum nici nu se pune in discutie, pentru teritoriile cu majoritate francofona, deci probabilitatea cea mai mare este ca acestea sa fie detasate de Flandra.
In acelasi timp si intr-o Flandra independenta lucrurile nu vor fi chiar asa de clare si deciziile usor de acceptat, deoarece sunt destule divergente in sanul partidelor politice flamande (vedeti cazul ringului Anversului). Prin urmare faptul ca Flandra va fi mai bine guvernata sau mai prospera, fara Valonia si Bruxelles, este mai mult un mit decat o realitate.